Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi o situație economică a companiilor de stat, multe dintre ele niște “găuri negre” pentru bugetul țării, dar și pașii care trebuie sau ar trebui urmați pentru reformare.
Potrivit Oanei Gheorghiu, “după mai multe luni de analiză comprehensivă, este timpul să prezentăm public astăzi un bilanț privind reforma companiilor de stat”.
“Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puțin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că am fi putut construi cu acești bani 3, 4, 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți. Reforma companiilor de stat înseamnă în esență ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil. Altfel spus, statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține, care este rolul fiecărei companii, cât ne costă inacțiunea și ce decizie trebuie luată mai departe. Unele companii trebuie consolidate pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menținerea lor în forma actuală nu mai servește nici interesului public, nici economiei și nici contribuabilului. În acest context, când zic reformă, nu mă refer doar la schimbări de management ori la măsuri generale. Mă refer la stabilirea clară a rolului, la disciplina de proprietate, la capacitatea statului de a lua deciziile oportune fiecărui caz în parte”, a transmis ea.
Așadar, pentru prima dată, România are acest bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, spune vicepremierul.
“E un efort la care au contribuit colegii mei din Cabinet și le mulțumesc, mai ales consilierilor onorifici – după cum știți, cabinetul unui vicepremier fără portofoliu este foarte mic – și este efortul Agenției pentru Monitorizare și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP, care în ultimele 3 luni, de la venirea noii conduceri, a făcut un efort substanțial pentru a contribui la această analiză. Voi propune această analiză mai departe sub forma unui memorandum – astăzi a fost prezentată sub forma unei note de informare – dar urmează un memorandum în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a completat aceasta.
Ea a dat și “câteva aspecte de bucătărie internă”.
“Acest efort rezultă din necesitatea îndeplinirii reformei nouă, așa cum este ea cunoscută, adică reforma privind îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat, incluse în Componenta 14 de bună guvernare din PNRR. Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării acestei reforme a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstituțional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost să aducă la aceeași masă ministerele tutelare, AMEPIP și Cabinetul vicepremierului, astfel încât analiza să nu rămână o simplă colecție de date, ci ea să se transforme în decizii concrete. AMEPIP a asigurat cadrul tehnic și metodologic al analizei, ministerele tutelare au contribuit cu date, poziții și dialog direct cu companiile din portofoliul propriu, iar la nivelul Cabinetului și al comitetului interministerial, rolul a fost acela de a consolida rezultatele, de a clarifica blocajele și de a împinge procesul spre concluzii executive: ce facem, cine face și până când? Starea de fapt la preluarea acestui proces: când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă și de ce ea nu mai poate fi amânată”, a spus Gheorghiu.
De asemenea, ea a punctat că a văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, și au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
“Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă. Aceasta, din cauza menținerii statusului actual al acestor companii, fără nicio decizie de reformă până la acest moment. Vorbim așadar de niște găuri negre pentru economia României. Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, după cum știm, SNCFR era o companie care trebuie lichidată, și compania Romaero. Dar problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esențială. Altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entități comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic. Sau, așa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a continuat ea.
La capitolul acțiunile întreprinse și progresul înregistrat, Gheorghiu a spus că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară.
“Foarte important, această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul statului. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă și pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă și coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii și pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie.Cele șase categorii de acțiune pe baza analizei sunt următoarele:Prima categorie – infrastructură critică – aici avem Elcen, Oil Terminal și CFR S.A. În aceste companii este nevoie de investiție, de profesionalizare, de bună guvernanță și de consolidare a situației financiare”, potrivit ei.
A doua categorie este decizie strategică, unde sunt patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei – Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero.
“În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială – aceasta este recomandarea – în primul rând pentru Avioane Craiova și pentru Romaero, iar la Remin și la Minvest, o separare a funcțiilor și o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le dețin. Aceste companii funcționează, în acest moment, ca vehicule de conservare a unor mine”, a spus vicepremierul.
A treia categorie este transformarea pe model european, cu ajutorul CNCIR.
“Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecție acreditat și competitiv după modelele europene consacrate.A patra categorie este redresare operațională. Vorbim de CFR Călători, Metrorex și Tarom. În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialiști care au făcut până acum redresări în alte țări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat.A cincea categorie este fuziune și absorbție și avem aici câteva companii, Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Brașov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare și consolidare operațională”, a continuat ea.
A șasea categorie este ieșirea ordonată din portofoliu a Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR și SNCFR-RA.
“Aici obiectivul este foarte clar: un calendar cu termene clare asumate, de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale și respectarea calendarelor de faliment asumate. Și aici am să vorbesc despre un exemplu foarte concret, care pe mine și pe colegii mei ne-a surprins foarte tare, e vorba de PetroTrans. Când am primit propunerile de la ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spațiul public mirându-se că această companie a fost introdusă pe listă, dar, până la urmă am înțeles de ce a fost introdusă pe listă. PetroTrans este o companie aflată în faliment din anul 2007, suntem în anul 2026, împlinește anul acesta 19 ani, de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp, s-au cheltuit bani. De la PetroTrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanțele pe care aceasta le avea către statul român, singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Și mai mult decât atât, pentru că această companie nu este lichidată și nu a putut fi radiată de la Registrul Comerțului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual chirie, pentru niște conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni”, a spus Gheorghiu.
Ea a adăugat că este o decizie a unei instanțe, care trebuie executată, și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român.
“O să mai vorbim despre această companie, pentru că devine un studiu de caz și pentru noi a fost un studiu de caz, să vedem ce se întâmplă atunci când statul român nu își face treaba. De cele mai multe ori, în această companie au fost decizii sau lipsa unor decizii luate la timp, sau decizii suprapuse între instituții ale statului. Șapte ani a fost prelungită lichidarea, din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului român. Timp de șapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestație făcută de o instituție a statului român, care avea o creanță foarte mică. Noi nu am reușit să descoperim motivul, probabil că există undeva. Dar este clar că atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvență nu este abordată unitar la nivel coordonat al guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri, care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja. Este o procedură de 17 ani care a generat foarte multe costuri”, a mai spus aceasta,
De asemenea, mai sunt și alte companii care sunt de mult în insolvență, asupra cărora se va interveni cu un calendar “foarte clar”, potrivit promisiunilor.
“Aici mă refer la Remin și Minvest și toate celelalte pe care le avem în portofoliu. Pentru a încheia, cred că acest proces a fost unul extrem de important pentru noi pentru a înțelege foarte clar ce trebuie făcut în companiile de stat, care sunt măsurile care trebuie luate și cum facem ca ministerele să colaboreze la nivel guvernamental, astfel încât, acolo unde interesele se suprapun, deciziile să fie unitare. Continuăm acest proces cu următorul val de companii, pe care îl vom anunța în următoarele 30 de zile. Am propus și va trece prin sedința de guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul-pilot, pentru următorul val am propus niște criterii de selecție care au în vedere importanța strategică a unei companii și situația financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acționar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvență a unei companii, care nu mai așteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situații pentru a interveni”, a conchis Oana Gheorghiu.
După aceste declarații, PSD, aflat spre ieșirea guvernării, a transmis că se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.
“Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor. PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului. Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român”, a transmis partidul printr-un comunicat.
Social-democrații susține că este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică.
“Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu. Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național”, spun PSD-iștii.