In vizor

Singura întreprindere socială din domeniul farmaceutic, aflată în Mureș, renunță la statut – autoritățile nu susțin economia socială

Prima și singura întreprindere socială din domeniul farmaceutic din România, Farmacia Socială din Sângeorgiu de Mureș, a anunțat, marți, că a renunțat voluntar la marca de întreprindere socială de inserție, pe fondul lipsei de susținere a economiei sociale de către autorități.

‘Într-un gest simbolic, dar profund critic, Farmacia Socială din Sângeorgiu de Mureș, prima și singura întreprindere socială din domeniul farmaceutic din România, a renunțat voluntar în această lună la marca de întreprindere socială de inserție. Farmacia Socială era și singura întreprindere socială de inserție din județul Mureș. Facem un apel sincer către toate instituțiile publice și către cetățeni: susțineți economia socială. Mecanismul este simplu, fiecare achiziție din Farmacia Socială înseamnă mai mult ajutor pentru cei aflați în nevoie. Decizia vine în contextul ignorării repetate a solicitărilor adresate autorităților publice în baza Legii 219/2015 privind economia socială – o lege care, deși impune obligații clare instituțiilor, rămâne lipsită de aplicabilitate concretă din cauza inexistenței unor sancțiuni pentru nerespectare’, a transmis administratorul Farmaciei Sociale, Marius Dumitrescu, într-un comunicat de presă.

Renunțarea la marca de întreprindere socială de inserție, a menționat Dumitrescu, are loc chiar în luna mai, care a fost declarată oficial ‘Luna Economiei Sociale’, o perioadă în care ‘ar trebui să celebrăm și să consolidăm inițiativele care pun oamenii înaintea profitului’.

‘Din păcate, în România, economia socială se lovește de un zid tăcut al nepăsării instituționale. Farmacia Socială a obținut atestatul de întreprindere socială în iunie 2021 și certificatul de întreprindere socială de inserție în septembrie 2024. Întreprindere socială de inserție este un tip special de întreprindere socială care angajează persoane din grupuri vulnerabile (șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecție etc.). Cel puțin 30% din angajați trebuie să provină din aceste categorii, iar ei trebuie sprijiniți activ în procesul de integrare profesională și social’, a precizat Marius Dumitrescu.

El a subliniat că Farmacia Socială a transmis, în baza Legii 219/2015, mai multe solicitări de sprijin către autorități, fără a primi vreun răspuns concret.

‘Farmacia Socială a invitat toate instituțiile publice din județul Mureș să achiziționeze produse pe care oricum le cumpără frecvent, explicând că tot profitul este direcționat către cazuri sociale aflate în asistență. În 2024, fondul social a crescut cu 75%, ajungând la 240.000 lei, o dovadă clară că modelul funcționează și are impact. În județul Mureș funcționează numeroase case de copii, cămine de bătrâni, centre pentru persoane cu dizabilități, cabinete școlare, grădinițe și alte instituții publice care achiziționează periodic medicamente, materiale sanitare și produse de igienă. Achiziționând de la Farmacia Socială, aceste instituții nu doar că nu ar plăti mai mult, dar ar contribui direct la creșterea fondului social. În ciuda rezultatelor și a misiunii asumate prin statut, autoritățile au rămas indiferente. Farmacia a adresat care autoritățile locale solicitări concrete, precum scutirea de la impozitul anual pentru o rampă de acces destinată persoanelor cu dizabilități – măsură minimă și perfect justificabilă, dar care nu a primit nici măcar un răspuns’, a susținut Marius Dumitrescu.

În lipsa unei infrastructuri reale de sprijin, a subliniat acesta, chiar și inițiativele de succes ajung în impas.

‘Programele de finanțare europeană pentru înființarea de întreprinderi sociale apar o dată la trei ani și sunt gândite strict pentru înființarea acestor întreprinderi sociale. Realitatea arată însă că majoritatea acestor întreprinderi se închid după consumarea fondurilor. Întrebarea firească este: de ce nu există programe sau linii de finanțare dedicate întreprinderilor sociale care au demonstrat deja impact social real și funcționează sustenabil de peste 2-3 ani? De ce sistemul încurajează doar înființarea, dar nu și continuitatea acestor întreprinderi sociale? Farmacia Socială nu a fost înființată din fonduri europene și nu a beneficiat de sprijin din fonduri publice. Renunțarea la marca de întreprindere socială de inserție nu înseamnă că ne dăm bătuți, vom rămâne întreprindere socială, dar renunțăm la marca de întreprindere socială de inserție’, anunță antreprenorul social.

Farmacia Socială este organizată ca SRL, ceea ce o împiedică să primească donații sau sponsorizări direct, însă colaborează cu Asociația Suryam, care poate primi astfel de fonduri și le poate direcționa către cazurile asistate și pentru a continua activitatea de asistență socială.

‘După patru ani de funcționare, ne vom canaliza toate eforturile pentru a recupera deficitul înregistrat în anul anterior și pentru a continua să sprijinim persoanele vulnerabile. Facem un apel sincer către toate instituțiile publice și către cetățeni: susțineți economia socială. Mecanismul este simplu – fiecare achiziție din Farmacia Socială înseamnă mai mult ajutor pentru cei aflați în nevoie. Într-o țară în care economia socială ar trebui să fie o punte între inițiativă și solidaritate, indiferența instituțională riscă să transforme o lege într-un simplu paragraf fără impact. Este momentul ca publicul și autoritățile să aleagă: susținem economia socială sau o lăsăm să moară în tăcere? România are nevoie de o viziune coerentă și funcțională privind economia socială, nu de legi fără efecte și de campanii simbolice’, a mai transmis Marius Dumitrescu. AGERPRES

Exit mobile version