Comuna mureșeană Vețca, care numără în jur de 700 de locuitori în toate cele trei sate componente, a devenit o veritabilă destinație turistică după restaurarea a peste 20 de case cu arhitectură tradițională secuiască, construirea Drumului Crucii și a Capelei Milostivirii Divine.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Inițiatorul și autorul acestor atracții turistice este chiar primarul localității, Pal Fekete, un pasionat artist specializat în lucrări din lut și lemn, care, de la venirea sa în fruntea comunei, în 2008, a depus eforturi considerabile să salveze casele de la degradare și să le redea arhitectura tradițională.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Astfel, dintr-o comună izolată, aflată în pragul pustiirii, situată la 10 kilometri de Fântânele și de șoseaua care duce la Sovata, cele trei sate componente, Vețca, Jacodu și Sălașuri au revenit la viață.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Localnicii spun că actualului primar i se datorează faptul că Vețca și satele aparținătoare nu au rămas complet pustii, întrucât primele proiecte pe care le-a făcut, începând cu anul 2008, au fost pentru asfaltarea străzilor din comună și, mai ales, a drumului de legătură cu DN13A.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
”Vețca a început să se dezvolte imediat după ce primarul a asfaltat drumul. El s-a ocupat tare mult ca să se facă asfaltul. Oamenii de aici sunt harnici, mulți sunt plecați în străinătate și au venit cu bani și s-au apucat să refacă aceste case așa cum au fost mai demult. Eu am cumpărat casa în 1972, era o casă construită după 1600. Am renovat-o. În 1972 am cumpărat-o cu 80.000 lei, apoi cred că am mai pus încă pe atât ca să o fac locuibilă. Am 84 de ani, sunt pensionar și am lucrat în domeniul energiei electrice. Oamenii de aici erau harnici, aveau pământ și se descurcau cum puteau. Când a venit colectivul, oamenii au plecat, au rămas casele pustii. Eu m-am născut aici, casa părintească era aici, aproape. Tradițiile nu mai sunt ca pe timpuri, tinerii au altă educație. Dar eu sunt mândru că satul meu s-a dezvoltat. Înainte de asfaltare era un noroi până la genunchi, dar după asfaltare au început tinerii să se reîntoarcă. Chiar acum au cumpărat vreo cinci case câțiva băieți care au lucrat în Germania și le renovează. Vin oameni și din alte părți și au cumpărat case în sat. Suntem bucuroși că vine lumea, uneori vin și câte trei-patru autocare deodată”, a declarat presei Tibor Velenczei.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Ilona Csiszer este poștaș în Vețca și a spus că satul s-a revigorat după ce drumul a fost reparat, iar asta ”i se datorează actualului primar” și că, în prezent, în cele trei sate, Vețca, Sălașuri și Jacodu locuiesc efectiv în jur de 600 de oameni.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
”Era foarte greu înainte, fiindcă nu te puteai deplasa, acum e greu din cauza câinilor de la stânile din Jacodu și Sălașuri, nu mai pot merge cu bicicleta și aștept să vină o ocazie să pot merge în siguranță. Căminul Cultural a fost, de asemenea, reabilitat în stil vechi, cu grinzi de lemn pe tavan, e superb. Acum nu putem intra pentru că tinerii care pregătesc Balul Strugurilor au luat cheia, fiindcă fac repetiții. În prima vineri din septembrie va fi aici Balul Strugurilor. Lumea se îmbracă în port popular, merg călăreți și căruțe, atunci vin și din satele vecine și e tare frumos”, ne spune poștașul.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
În drum spre Jacodu, Ilona Csiszer ne-a arătat mai multe gospodării foarte frumos restaurate, după specificul zonei, achiziționate de familii din Sibiu, din Ungaria sau din alte localități ale țării, însă destul de puține sunt locuite în permanență, servind mai mult ca destinații de vacanță sau de weekend.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Chiar și clădirea Primăriei Vețca este complet restaurată, având obloane specifice secuiești, la fel cum sunt și alte clădiri administrate de primărie, în Vețca și Jacodu.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
”În mai bine de douăzeci de ani am renovat 22 de proprietăți din sat. A fost un efort comun, nu doar al meu, pentru că nu poți face o astfel de lucrare de unul singur. Am găsit parteneri, prieteni și cunoștințe care au înțeles valoarea salvării caselor. Așa am reconstruit casă după casă (…). Unele sunt deținute de străini, altele sunt în proprietatea comunei, altele sunt ale membrilor familiei mele, suntem zece frați, altele ale mele. Am reușit să salvăm casele de la distrugere și să le păstrăm pentru posteritate, sunt o comoară a arhitecturii populare. Casele erau nelocuite, proprietarii dispăruseră, dar noi am reușit să ajungem la o înțelegere cu moștenitorii să nu le demoleze. Chiar dacă am renovat multe case, mai sunt destule clădiri dărăpănate în sat. Cea mai veche a fost construită în 1848, dar cea mai veche însemnare de pe grinda principală este 1857. Clădirile au fost construite pe o fundație solidă de piatră, iar acest lucru este foarte important, pentru că elementele de lemn putrezite și zidul bătut pot fi reparate, însă piatra rămâne. În timpul renovării, am încercat să aplicăm tehnologia în care au fost construite casele, deoarece aceasta este esența întregului demers”, a declarat primarul Pal Fekete.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
În Vețca, între cele 247 de case, există și un muzeu al satului, acum aflat în renovare, în care au fost adunate numeroase obiecte etnografice: un jug de boi, oale de lut, covoare, un pat bătrânesc, țesături și multe altele.
”Clădirea e făcută din lut, este foarte frumoasă, dar trebuie renovată. Fiind din lut, aproape anual trebuie întreținută”, a spus primarul.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
De asemenea, tot la inițiativa sa, a fost construită și Kálvária sau Golgota, în anul 2014, acesta fiind primul Drum al Crucii din zonă, care prezintă, la fiecare dintre cele 14 popasuri câte o poartă secuiască restaurată.
În locul unui turn observator construit din stejar, care exista pe vârful Golgotei secuiești, cum îi spun localnicii, mutat câteva sute de metri mai încolo, a fost ridicată o bisericuță romano-catolică, din cărămidă, dar într-un stil antichizat, astfel încât să nu facă notă discordantă cu satul și cu porțile restaurate.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Capela Milostivirii Divine, construită în anul 2015, este mereu deschisă, astfel încât numeroșii turiști care parcurg Drumul Crucii să se poată ruga în tihnă, indiferent de momentul în care ajung în vârful acelui deal.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Pentru a ajunge în Vețca și pe Drumul Crucii, turiștii trebuie să treacă pe sub o poartă secuiască, considerată a fi ce mai mare din județul Mureș. Localnicii recomandă ca mașinile să fie lăsate pe drumul principal, înainte de prima străduță care o cotește la stânga, întrucât nu prea sunt locuri de parcare la baza dealului, de unde se merge pe jos.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
Pe lângă casele frumos restaurate, Drumul Crucii și Capela Milostivirii Divine, comuna Vețca este recunoscută și pentru faptul că, deși este destul de izolată, are toate străzile laterale asfaltate, are poduri noi, o școală primară frumos renovată și echipată, un parc al eroilor bine întreținut, prin tot felul de proiecte de finanțare accesate, dar și din sumele obținute prin arendarea pășunilor și din exploatarea câtorva sute de hectare de pădure pe care le deține comuna.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
În plus, toate clădirile aparținând satului, vechea grădiniță, vechea școală bisericească, centrul cultural, casa funerară din Vețca și Jacodu au fost restaurate, în principal din bugetul familiei primarului.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES
La Vețca mai există o biserică romano-catolică construită între 1790 și 1792, care, de asemenea, are o istorie interesantă. După Reforma protestantă, locuitorii satului au devenit unitarieni, dar în anul 1700, după ce franciscanii au înființat o misiune aici, mulți au revenit la catolicism. Vechea biserică, care era amplasată pe locul cimitirului la începutul secolului al XVI-lea, a fost demolată, fiind ridicată actuala biserică. AGERPRES / (A – redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO